Pe 12 iulie 2018, NATO s-a confruntat cu una dintre cele mai mari provocări ale sale din ultimele decenii. În timpul unei reuniuni de urgență la Bruxelles, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din alianța transatlantică de securitate dacă membrii europeni nu își vor mări rapid cheltuielile militare până la obiectivul de 2%. În memoriile sale recente, Jens Stoltenberg, pe atunci secretar general al NATO, oferă o perspectivă detaliată asupra tensiunilor și negocierilor care au modelat această criză de încredere și au pus bazele creșterii actuale a cheltuielilor pentru apărare la 3,5% și peste.

Criza NATO 2018: Raportul lui Stoltenberg despre ultimatumul lui Trump și consecințele sale

Președintele SUA a emis un ultimatum clar: membrii NATO trebuie să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare fie imediat, fie până la 1 ianuarie. În caz contrar, SUA „și-ar face propriul de lucru”. O atmosferă tensionată a prevalat în timpul summitului, în special din cauza criticilor continue ale lui Trump la adresa cheltuielilor militare ale Germaniei și a dependenței sale de Rusia prin Nord Stream 2.

Stoltenberg a descris momentele dramatice în care Trump aproape a părăsit summitul, ceea ce ar fi putut însemna sfârșitul istoric al alianței. Cu toate acestea, intervenția cancelarului Angela Merkel și a altor lideri europeni l-a convins pe președinte să rămână, asigurând continuarea existenței NATO.

Rolul Angelei Merkel în stabilizarea relațiilor NATO

Intervenția iscusită a lui Merkel la întâlnire a contribuit la atenuarea tensiunilor, chiar dacă a subliniat că decizia privind cheltuielile pentru apărare aparținea Bundestagului. Argumentul ei conform căruia Germania era deja al doilea cel mai mare contribuitor de trupe la NATO și își îndeplinise obligația de a oferi asistență în ciuda contribuțiilor financiare limitate a rezonat cu alți lideri europeni, precum Emmanuel Macron.

Apelurile lui Trump de a crește cheltuielile militare la patru procente din producția economică au fost însă întâmpinate cu scepticism. Discuțiile au evidențiat criza de încredere subiacentă dintre SUA și Europa în ceea ce privește partajarea sarcinilor în cadrul alianței.

	Impactul pe termen lung: De la criza de încredere la noi obiective de cheltuieli militare		Evenimentele din 2018 au condus la decizii semnificative în anii următori. Obiectivul inițial convenit de două procente a fost ridicat la o creștere de 3,5% a cheltuielilor militare stricte, plus încă 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi apărarea cibernetică și infrastructura. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei din 2022 a sporit și mai mult gradul de conștientizare a slăbiciunilor militare ale Europei.
	Germania a transmis un semnal clar în 2021 cu un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a consolida Bundeswehr-ul. Țările NATO și-au crescut apoi cheltuielile de apărare aproape în unanimitate, determinate de preocupările crescânde de securitate din Europa și din lumea transatlantică.		Criza de încredere ca motor al reformelor de amploare
	Memoriile lui Stoltenberg arată cum Trump a descris SUA ca fiind indispensabile, dar anterior NATO ca fiind „învechită”. În ciuda cuvintelor dure, alianța a evoluat în cele din urmă sub presiunea exercitată de președinte. Nevoia unui echilibru sănătos în relațiile transatlantice a fost din ce în ce mai recunoscută.		În iunie 2025, sub conducerea succesorului lui Stoltenberg, Mark Rutte, NATO și-a reînnoit angajamentele de a răspunde în mod adecvat amenințărilor globale în evoluție. Rutte își asumase deja un rol de mediere la summitul din 2018 și jucase un rol cheie în dezamorsarea poziției conflictuale a lui Trump.
	An	Cheltuieli militare ca % din PIB (Europa)	Clasamentul SUA în cheltuielile pentru apărare

Evenimente speciale 20181,2%

1

Trump amenință că va părăsi NATO

2021 2,0% (Germania cu ajutorul Fondului Special)1

Lansarea Fondului Special pentru Bundeswehr	2025	3,5% (Țintă)
1	Nu doar 2%, ci 5% din cheltuielile totale aprobate	În ciuda tensiunilor, angajamentul SUA rămâne esențial pentru politica de securitate europeană.
	Aflați mai multe despre dinamica politică aici.
Dimensiunile politicii economice și de securitate ale parteneriatului transatlantic de apărare	Dezbaterile privind cheltuielile militare reflectă întrebările mai profunde privind partajarea sarcinilor în cadrul relației transatlantice. SUA insistă ca statele partenere să contribuie cu partea lor echitabilă pentru a nu pune în pericol stabilitatea alianței de securitate. Europa a răspuns prin creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare și investiții în domenii precum apărarea cibernetică, care devin din ce în ce mai importante într-o arhitectură modernă de securitate.

Acest răspuns financiar este strâns legat de provocări strategice precum influența rusă și dezbaterea privind Nord Stream 2.NATO nu este doar o alianță militară, ci un factor cheie în stabilitatea politică și securitatea în Europa și America de Nord.

Dimensiune Relevanță pentru NATO 2025